miercuri, 13 ianuarie 2010

Absent motivat

Mi-am pierdut mințile, recunosc. De când cu vizita la târgul de handmade, ăia cu MacBookurile, m-am gândit eu că nu se poate să fiu io chiar așa netalentată la nimic.


Am început pașnic și oarecum pragmatic, cu căsuțele de turtă dulce pe care le-am dăruit de Crăciun. Din lipsă de fonduri și listă lungă de oameni dragi, am zis că să fac cadouri handmade de mine. În ton cu sărbătorile, căsuțe. Daaaarrrrr, ceea ce părea un simplu proiect, a dat în dambla. Mi-a ieșit un întreg cartier de case, decorate toate. Am constatat că n-am scule suficiente, așa că moșul mi-a adus un dispozitiv din ăla de scris pe torturi, făcut petale, frunze și alte decorațiuni. Iată cartierul:



Am aflat rețeta royal icing-ului și pastei de zahăr, respectiv cea a pastei de lapte praf. Ceea ce m-a împins la noi nebunii.

Primul trandafir făcut din caramele tip Sugus:


Apoi, de anul nou, după ce am găsit toate ingredientele, am făcut pasta de zahăr (e pasta aceea albă sau colorată cu care se îmbracă torturile la cofetărie și mint cofetarii zicând că-i marțipan). Rezultatul:



Acum m-am apucat de făcut chestii din Fimo. Am la activ vreo 20 de mărgele și o plăcuță, asta de mai jos, cu care nu m-am hotărât încă ce pot să fac (ăla cu roșu e brelocul meu, ca să aveți idee de mărime).



Să nu cumva să credeți că e așa, de moft. Nu. Fiecare activitate este precedată de ore bune petrecute pe internet, urmărind tutoriale, citind review-uri, rețete, greșeli frecvente, tips&tricks, how-to și așa mai departe. Ore întregi, cu răbdare de chinez bătrân. Apoi îmi cumpăr materiale și scule. De abia după aceea mă apuc de lucru. Și de ce să nu recunosc, sunt mândră de ce iese din mâinile mele. Așa netalentată cum mă cred.

Deci  d-aia nu scriu. Că fac alte cele. În altă ordine de idei, suntem bine. Nora face progrese cu statul în picioare, iar eu mă depresez că fac 30j de ani. Dacă îmi administrez mai bine timpul, scriu mâine despre cum simt io că îmbătrânesc.

11 comentarii:

  1. io stiu cum e cu 30-u, eu am avut senzatia ca am facut 30 si NIMIC important in viata, adica nu sunt deloc unde vroiam sa fiu, nici ca fizic, ca nu arat ca la 20, nici cariera ,nici familie ca n-am invatat sa fiu gospodina,sa tin casa, sa fiu sufoetu caminului, etc etc, desi, la rece vorbind, am facut imens, ca i-am facut pe astia 2. da orice vacuta face vitei, ce mare realizare 2 copii? si ma invarteam in cerc.

    Dupa aia, a dat balaria aia peste mine si mi-am dat seama ce prostie, ce tanara sunt de fapt, cate mai am de facut, bla bla.
    Asa ca nu de deprima ca faci 30, e super misto sa ai 30 de ani, dupa ce treci pe langa moarte razi in hohote de toate prostiile astea cu imbatranitu :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Oauu! Super faine! Acum n-o sa ne lasi cu ochii in soare, doar tanjind... Cum ai facut trandafirul ala? Si ce instrumente exista pentru petale si alte cele? Inteleg ca nu-s alea obisnuite de plastilina... Acum ca te-ai virusat cu microbul hand-made, ai incurcat-o. Adio timp liber. Sa ne arati si margicile.

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu stiu cum sa incep! Ma numesc Nadia si am descoperit blogul tau zilele trecute, citind postarile tale am trecut prin toate starile emotionale posibile. E minunata fetita ta, sa te bucuri de ea, fiecare zi cu un copil e deosebita chiar daca uneori parca e prea greu ca o singura persoana sa le faca pe toate. E minunata noua ta indeletnicire, poate faci un blog unde sa vinzi ce produci. Ma bucur ca te-am descoperit. Toate cele bune!

    RăspundețiȘtergere
  4. Degetica, cam asa ma simt si eu. Ba eu am si extra: familie nu mai am, copilul creste singur, cu banii nu ma descurc, si in general, sunt in cu totul alta parte decat imi imaginam ca voi fi la 30 de ani. Mi se pare ca am dat gres cu tot. E mult mai grav la mine :( si cu tot respectul, nu-mi doresc sa trec prin ce-ai trecut tu ca sa incep sa ma simt bine ca am 30 de ani. Pup.

    Germina, esti sigura ca vrei sa stii? Ca e boala curata, iti zic io. Primul trandafir e facut cum am zis, din bomboane tip sugus. Am luat ceva asemanatr de la Penny. Le-am intins, asa cum se intinde coca cu o carioca groasa (exista un sucitor mic, special pt asa ceva, dar eu n-am avut), am taiat petalele rotunde cu un dop, le-am modelat cu degetele si apoi le-am infasurat cum vezi. Cu caramele ies petalele foarte fine, dar trandafirul se cam inmoaie. Trebuie tinut cu capu'n jos si dupa vreo saptamana se usuca.

    Ala de pasta de zahar se face cam la fel, cu diferenta ca pasta o faci tu si trebuie lucrat mult ma repede ca se intareste destul de repede. Dar tehnica e aceeasi.

    Iar cu instrumentele, lucrurile stau asa: pentru pasta de zahar, caramele, pasta de lapte praf si Fimo, instrumentele sunt cam aceleasi. Taietoare, perforatoare, zgarietoare :) sucitor mic.

    Pt royal icing (asta e o pasta de albus cu zahar la greu) - ala din care am facut "mortarul" la casute, zapada de pe acoperis si decoratiunile de pe pereti, sculele sunt punga d-aia conica si duiuri (asa le zice), adica varfuri cu diverse taieturi.

    Daca te tine, iti dau linkuri pt toate, dar iti zic io, dupa ce il vezi pe primul, o sa vrei sa faci si tu. Oricum, asta dn urma e bine sa-l ai in casa, macar sa poti scrie La multi ani pe un tort. Al meu e de la Metro si nu cred ca a fost scump.

    Nadia, bine ai venit si ma bucur ca-ti place ce vezi si ce citesti. Nu vreau sa ma apuc sa vand, din motive de hartogarie si birocratie. Plus ca trebuie sa produci sustinut. Eu n-am timp decit atunci cind doarme Nora si in noptile de insomnie. O sa le fac cadou pe majoritatea. De fapt, asa am si inceut, ca soramea isi dorea niste margele si am zis ca i le fac eu.

    Ralus, multumesc de apreciere.

    RăspundețiȘtergere
  5. Sunt asa de frumoase !! Spor la lucru in continuare. Imi plac mult si casutele si trandafirul, care e tare delicat !

    RăspundețiȘtergere
  6. pai asta zic si eu, ca tre sa fii mai desteapta ca proasta de mine, esti frumoasa, esti slaba:D, ai un copil bestial, stii sa faci trandafiri si margele si brelocuri, eu nu stiu sa fac astea:)), stii sa conduci masina (eu nu stiu! ), vrei sa-ti mai insir? Si nici macar n-ai riduri!

    RăspundețiȘtergere
  7. Ale, multumesc! Pentru Fimo am salvate si eu tot felul de site-uri, de casutele din turta dulce m-am indragostit de-a binelea inainte de sarbatori, am si schema cu laturile calculate pusa inca pe detktop la serviciu. Timp n-am reusit sa salvez... Dar totul e pana te apuci. Asa ca da, vreau link-uri... Are Ada mail-ul meu.
    Nu m-am gandit niciodata la caramele. Bun trucul.

    RăspundețiȘtergere
  8. Hai, mai mama, lasa-ne cu cei 30 de ani! Pai stii cand am facut eu ultima oara 30 de ani? Demult, iti zic eu, demult! Asa ca tu esti tanara! Sanatate si cu Dumnezeu inainte!

    In schimb, asta cu viata este in alta parte o traiesc si eu, parca mai acut zilele astea din motive pe care nu vreau (inca) sa le insir. Dar ii multumesc lui Dumnezeu ca am facut lucrul cel mai important si mai greu (zic acum) - copila, ca restul le-oi mai face eu si mai batrana fiind!

    RăspundețiȘtergere
  9. 30 de ani??? Acum o vesnicie! Ma simt mai bine acum (desi am vreo 10 kile in plus, uite, Sabina!).

    LA MULTI ANI, fata tanara si frumoasa si talentata!!! Sa-ti implinesti toate dorintele si sa fii fericita, radianta ca un bulgare de soare!
    Pupam cu drag!

    RăspundețiȘtergere
  10. Buna si LA MULTI ANI!

    Am descoperit intamplator blogul tau si am vazut ca ai descoperit pasta fimo si te-ai apucat de lucru ... imi place ce ti-a iesit ! Eu lucrez de vreo 6 luni cu fino si-mi place de mor !
    Spor la treaba, sanatate si mult noroc iti doresc!

    RăspundețiȘtergere