Turnul Eiffel

Nu, nu sunt la Paris. Dar aş vrea să fiu. Cabral a fost de curând, şi printre fotografiile făcute de el, am revăzut celebrul turn. M-a încercat un sentiment de tristeţe, melancolie şi regret, ca atunci când l-am văzut prima dată. Să vă explic de ce, pentru că nu e tocmai sentimentul standard când vezi aşa ceva.

Bune la casa omului

Aş vrea să vă povestesc despre câteva lucruri care îmi fac viaţa mai uşoară de când s-a născut Nora. Sunt câteva achiziţii pe care le-aş face oricând, dacă nu le-aş avea:

Purcel de lapte cu măr în gură

Sau Nora. După parc şi piaţă.

Eram cu buna mea prietenă L. sporovăind de zor şi am rămas mute când am văzut-o că doarme. Cu un minut înainte chiţăia în sling şi morfolea o feliuţă de măr Florina, şi acu' dormea dusă. Nu i s-a mai întâmplat. N-au trezit-o hohotele noastre de râs.

Molistele

Adică eu cu fi-mea am fost la mol. Sau Mall. Sau Feeria, ca e colea-n cartier. Scopul a fost precis, cadou pentru o dragă prietenă şi cercei pentru mine.

Ne-am îmbrăcat frumos, io cu blugii mei skinny, tricou alb şi cardigan gri, plus eşarfă colorată, iar copilul în salopeta roz, ciorapi cu dungi şi jacheţică roz cu dungi. Eram un vis amandouă.

Cotropicea şi mucii

Adică Nora.

În fiecare dimineaţă, Nora are program de cotropit mama din dotare. Se suie pe mine, îmi bagă degetele în ochi, în gură, şi în special în nas. Mă muşcă mai uşor sau mai tare, uitându-se în ochii mei, să vadă cât suport. Mă ciupeşte. Mă trage de piele, că nu ştiu cum să zic altfel. Mă traversează. Mă trage de păr. Iar mă traversează şi se urcă iar pe mine. După ce ne-am lovit prima dată cap în cap, dă uşor cu fruntea de fruntea mea. Mă încearcă.

Târgul de animale, păsări, flori şi maşinării

Sau INDAGRA.

Mie îmi place la târg. Să casc gura şi să aflu chestii. Am mai spus. Aşa că azi, în a doua zi de Indagra, am îmbrăcat copilul gros şi am purces. Când am ajuns, şoc: parcarea plină ochi. Nu m-am aşteptat să fie atât de aglomerat. Am găsit un loc bun, că zâna mea e mereu la lucru, am montat căruţul, deşi m-am jurat că nu-l mai iau, am pus copilul în sling, şi năucă de minunile din jur, am luat la bătut târgul.

Pisică+Copil=LOVE

Mda. Ce să mai zic. Titlul spune tot.

Îmi făceam griji că mâţa va fi agresivă cu Nora. Că doar ea nu stă la smotocit, tras de coadă, blană, urechi, mustăţi. Că e prea bătrână să înveţe trucuri noi, vorba 'ceea.

Să nu zic hop până n-am sărit gardul, dar după aproape o săptămână de convieţuire, faptele se prezintă aşa:

Nucile de spălat. Bergamota e mai tare ca lavanda

Later edit: Din pricină de stilistică titlul suna agramat. Scuzaţi.

Ca orice mămică în plin proces de hrănire a odraslei din dotare, am o problemă cu petele. De fructe. De biscuiţi. De zacuscă. De piure cu diverse. Obosită de ineficienţa lui Roz şi uiţi de pete, am căutat pe net ceva soluţii noi. Am găsit magicul, magnificul săpun cu bilă de bou. Măcinată de curiozitatea descoperirii, caut review-uri, articole, păreri. În general favorabile, dar cam de reclamă, aşa. Da, e bun, funcţionează, dar n-a zis nimeni: aveam o pată de grăsime/suc de struguri/banane şi au ieşit aşa şi pe dincolo.Dau să-l comand, nu prea e pe stoc pe nicăieri. Mda.

Dar tot cercetând, am găsit o chestie nouă: nucile de spălat. Indicaţiile şi informaţiile arată cam aşa, dar eu vă spun ce-am înţeles: sunt nişte nuci care conţin saponină. Adică o substanţă naturală care face clăbuc şi spală.

Am pisică de dat

Speram să nu scriu niciodată acest post. Îl scriu cu lacrimile înnodate sub bărbie şi cu mâţa în cauză în braţe. O am pe Bela de 12 ani. Am plecat cu ea de acasă, m-am mutat de două ori cu ea după mine, m-a însoţit peste tot. Nu m-am gândit niciodată, sau mai bine spus, mi s-a părut de neconceput ideea că la un moment dat, ar putea deveni indezirabilă.

No Zen

M-am întristat. Neşte cucoane îmi stricară frumuseţe de zen. Discuţia zero e aici, cu comentarii ulterioare. Pentru cine n-are timp sau răbdare să citească, e vorba de un comentariu nepotrivit la adresa mamelor care îşi alăptează copiii mai mult de şase luni, eventual în public. Şi cum o să ajungem noi toate nişte umflate nespălate şi cu părul vălvoi. Apoi discuţia a luat-o razna cu un atac incredibil la adresa Alinei.

Nu m-am băgat în discuţie că nu mă mai ţineau nervii. Poate am greşit şi trebuia să îmi apăr cauza. Că şi eu sunt una d'alea. Nora are 10 luni acuşica şi e încă alăptată. Ptiu, în public, când situaţia o cere.

Ce m-a deranjat cel mai mult au fost acuzele că maternitatea te deşteaptă şi te schimbă spiritual. Şi că devii o anonimă ştearsă pentru restul lumii. Că da, oricât de adevărate sunt aceste lucruri, erau formulate ca nişte acuze şi nişte atrocităţi. Ba mai mult, mai şi defilăm cu neuronu' îmbogăţit de experienţa maternităţii.